duminică, 14 octombrie 2012

Poveste de viata

Am fost director la o mare întreprindere socialista.
Cafeaua de dimineata era pregatita de o secretara sexy, mergeam la serviciu cu Dacia neagra. Odata am fost intrebat daca fabrica nu contribuie cu 10 mii de lei pentru inmormântarea unui tovaras din Comitetul Central. Am spus ca, cu atâtia bani aş inmormânta intregul Comitet.
Din acest moment am devenit director la o intreprindere mai mica.
Cafeaua zilnica era pregatita de o secretara mai in vârsta, la serviciu mergeam cu furgoneta fabricii. Odata am fost apostrofat ca nu am fost la ultima sedinta de partid. Am raspuns ca daca stiam ca e ultima m-as fi dus sigur. Din acest moment am lucrat ca maistru. 
La serviciu mergeam cu masina proprie si eu faceam cafeaua de dimineata. In atelier aveam pe perete poza lui Ceausescu si a Lolobrigidei. Odata mi-au spus ca de ce nu dau jos poza curvei de pe perete? Am luat poza lui Ceausescu.
Din acest moment am lucrat zilier la sapat santuri.
Mergeam la lucru cu bicicleta si duceam cafeaua de acasa in termos. Odata, in timp ce sapam santul, au venit si mi-au spus sa-mi ascund bicicleta deoarece va trece pe acolo o delegatie de partid de la Bucuresti. Am raspuns sa nu-si faca probleme deoarece bicicleta este inchisa cu un lacat...
Din acest moment am ramas fara lucru... O vreme am fost şomer pina la schimbarea orinduirii ...
M-am reabilitat, am intrat in politica, am intrat in partid. Cafeaua imi este servita de o secretara sexy, la serviciu merg cu un Audi A6 cu sofer personal.
In rest, îmi tin gura si din cind in cind ridic mâna sa votez.

Sursa

Un comentariu:

  1. Buna poanta (nu ponta!). Cam acesta a fost la majoritatea politicienilor "emanati" de lovitura de stat, C.V.-ul. Cred ca povestea mai are o urmare...! Domn director s-a razbunat pe "fostii" care l-au trimis la plimbare si a falimentat fabrica, iar la acest moment tiganii cauta inca la 10 de ani de la inchidere, fierul vechi printre ruine!

    RăspundețiȘtergere